Roma – Villa Ada

Daca urmeaza sa ajungi pentru prima data in Roma este posibil sa nu cunosti ca termenul “villa” nu se refera neaparat  la o casa somptuoasa. Daca ai fost de mai multe ori la Roma, cunosti deja ca ma refer mai degraba la un parc si nu de putine ori ai vizitat villa Bourghese. Probabil nu ai fost extraordinar de incantat in comparatie cu parcurile noastre. Dar  te intreb: ai vizitat Villa Ada?

Villa Ada este un parc cu o suprafata de 1.8 kmp, al doilea parc public ca marime din Roma, primul fiind Villa Doria Pamphili. In mare parte este un parc public, doar o mica parte apartine si ambasadei Egiptului. In vechime locul a apartinut casei regale Savoy dar in istoria sa a fost controlat si de contele Tellfner care, din intamplare, avea o sotie care se numea Ada. De aici si numele.

De ce sa vizitezi acest parc?

  • Ai trecut prin Roma si ai vizitat toate obiectivele turistice!

  • Te-a cam speriat multimea !

  • Iti este cam cald!

  • Esti o fire activa!

  • Esti curios cum poate o padure salbatica sa existe in mijlocul orasului!

Experienta mea:

  • O zi calduroasa, a doua oara pentru noi in Roma. Ne propusesem sa nu mai revedem obiectivele principale (am esuat lamentabil – le-am parcurs si pe acestea 🙂 ) . Ne doream asadar sa vedem Roma la pas, linistiti, sa bem un caffe latte, sa mancam o prajitura buna intr-un local mai putin turistic, sa observam casele si sa vizitam cartierul Coppede. Si pizza, evident 😉
  • Am ajuns la Gara si am luat-o pe jos spre  Piaza de la Republica. Dar in loc sa o luam drept inainte spre Villa Bourghese (centru) am hotarat sa o luam la stanga pe via Venti Settembre. Am trecut pe langa Fontana dell’Acqua Felice si pe langa Chiesa di Santa Maria della Vittoria, ne-am continuat drumul si am inceput sa admiram casele; oarecum semanau cu cele din Bucuresti de prin zona guvernului. Am ratat prima oprire la o carciuma pentru ca era prea aglomerata, dar in cele din urma am gasit un local tipic italian unde am mancat  prajitura cu fistic si am baut un caffe latte. Am cerut asadar, ca de obicei, un “latte” – omul era gata, gata sa imi dea un pahar cu lapte 🙂

 

  • Am ajuns, nu stiu cum, nu stiu pe unde, pe la piata Buenos Aires unde am vizitat Chiesa Santa Maria Addolorata (cu mult mai austera decat ceea ce gasim de obicei in Roma) dar cu o fatada total neobisnuita, combinatie de caramida si mozaic
Chiesa Santa Maria Addolorata
  • Am mers la stanga, apoi la dreapta, apoi la stanga si tot asa, de am nimerit intr-o zona rezidentiala cu un mini parculet  unde am dat peste cel mai inalt arbore pe care l-am vazut eu pana acum

  •  Am ajuns si in Cartierul Coppede. Bijuteria locului sunt cladirile si arcul ce le uneste. Dar si dincolo de arc cartierul arata bine

 

  • In cele din urma am ajuns si la Villa Ada. La inceput un parc ce nu te atrage, cumva cu vegetatie semi-uscata, cateva banci, oameni plictisiti si caini fericiti
  • Ne hotaram sa coboram niste scari si dintr-odata umbra totala: in fata copaci, in stanga copaci, in dreapta copaci si o “autostrada” de pamant din care porneau din cand in cand potecute. Autostrada era strabatuta arar de pietoni, joggeri, biciclisti, caini si mai fericiti, pasarici, etc.
  • Am luat-o pe potecute si am simtit ca nu mai suntem in Roma ci intr-o padure get-beget, unde natura a cucerit totul. Ici colo copaci cazuti de parca iti spuneau: pe aici nu se trece! Dar nu i-am ascultat ;)! Iedera, pini si tot feluri de arbori pe care habar n-am cum sa-i numesc cat vezi cu ochii

 

Villa Ada Rome

Sigur am mai spus-o si insist sa ma repet: pentru mine nu exista oras mai cu de toate decat Roma!

2 comentarii publicate

Comenteaza aici!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: